luni, 29 octombrie 2012

Talking to the bloog

Mai toarna un pahar de cola :) Isi mai aprinde o tigara :) Cred ca e a 30-a pe ziua de azi :) Isi pune "Bruno Mars-Talking to the moon" si se apuca de o alta zi de terapie prin scris :) A fost alta zi plina in care s-a gandit la El 9 ore din 10 :) Alta zi in care a recidivat si i-a privit poza plangand :) Poate e din cauza piesei care i se potriveste ca o manusa, sau poate din cauza filmului vizionat (Think like a man), nici ea nu stie cauza...Tot ce stie e ca inca o doare si ca de abia vede tastatura prin perdeaua nesfarsita de lacrimi :) Nu stie daca faptul ca scrie o face sa se simta mai bine, sau daca intr-o zi va recitit toate astea si va simtii la fel...Tot ce stie e ca are sa ii spuna atatea lucruri si totusi nu poate si El nu o sa le auda niciodata....Are de spus mii de cuvinte, care pot doar fi asternute pe un blog anonim :) Cuvinte cum ar fi "Te iubesc!" ...Ca sa get the point better, ea niciodata nu a spus "Te iubesc!" Poate pt ca niciodata nu a simtit-o atat de profund :) S-a fofilat mereu in spatele limbilor straine pt a-si exprima afectinea, pt simplu fapt ca rostirea cuvintelor in limba materna i se parea ca suna aiurea...Dar acum, cu piesa ruland se joaca cu cuvintele pe buze...le soarbe, le simte si ii ies ca o avalansa...Ar vrea sa ii le strige, poate asa ar intelege ce simte, ar simti si El intensitatea sentimentelor...In schimb le sopteste Lunii :) E foarte tentata sa il contacteze in any way possible, dar nu o face :) Ce anume o impiedica? Indiferenta lui, faptul ca a trecut asa usor peste tot, faptul ca ea simte ceva ce El in veci nu o sa simta, cel putin la intensitatea aceea :) Pt prima oara viata i-a dat o lectie pe care o va pretui pe veci, si anume: Dragostea chiar nu are timp, repere, si nici un deadline :) Nu o poti planui, nu o poti controla, nu o poti domina sau stapanii...Te poate invalui in mii de forme si culori, te poate imbata cu mii de arome si te poate mistuii cu mii de senzatii...In cazul ei, cu durere, tristete, lipsa de concentrare, asta ca sa nu mai vorbim de lipsa de somn :) Cu toate astea, undeva in adancul sufletului, se simte fericita, pt ca a invatat o lectie valoroasa si pt ca isi descopera noi limite....Fericita sa vada ca poate iubii ca in filme :) Dar totodata e si o lectie dureroasa, deoarece nu e ceva reciproc, impartasit....Zi de zi incearca sa mearga contra curentului, sa fie cineva care pur si simplu nu e ea, si se ascunde in spatele unor "I want to try new things" :) Asta o cam duce cu gandul la "Twilight 2" cand Bella incearca toate nebuniile doar de dragul de a-l auzi pe Edward :) Dar oricat s-ar ascunde in spatele  pseudo-personalitatilor, seara, tot ea e.....Cand se pune in pat si inchide ochii, tot vocea lui ii suna in cap, tot chipul lui il are tatuat pe retina....Dimineata tot El ii apare in minte....Dar degeaba adoarme si se trezeste priviind telefonul....El nu mai suna....She's not his little dwarf anymore :)

Monday :)

Alta dimineata in care te trezesti exact la fel :) Alta noapte alba, intrerupta de vise scurte cu El ca si protagonist :) Alta zi in care incerci sa fugi de tine si de gandurile tale, dar cum a zis un om intelept "Unde sa ne mai ascundem, cand fugim de noi?" Alta zi in care faci aceeasi rutina, aceleasi chestii over and over again si 24/7 iti sta capul doar la o chestie :) Ciudat cum functioneaza mintea umana :) Atatea idei de scris, atatea ganduri de asternut pe pagina si atat de putin timp si concentrare...Treptat, realizezi ca, cu cat incerci mai mult sa iti scoti un gand din cap, cu atat dureaza mai mult...Si daca lasi doar timpul sa treaca si incerci sa iti lasi mintea in alb, realizezi ca nici asa nu e bine...Daca incerci sa ocolesti focul si sa o iei pe carari secundare, dureaza mai mult si nu esti sigur de rezultate, nu esti sigur ca atunci cand o sa treci de el ai uitat complet arsurile :) Daca adopti alta atitudine, si intri direct in foc, stii sigur ca te arzi si doare, dar oare arsurile se vor vindeca vreodata? Si uite asa traiesti cu o minte zbuciumata, cu frica sa o iei pe orice drum, si somehow te intorci in necunosut, in frica, in intuneric...Ce ne mai ramane de facut? Nu stiu voi, dar mie una doar atata: sa las timpul sa treaca, sa plang daca imi vine sa plang, sa rad daca imi vine sa rad, sa las durerea sa ma cuprinda in cazul in care imi bate la usa :) Sa traiesc fiecare secunda in functie de sentimente :) Nu stiu daca e cea mai buna cale, dar stiu ca e singura optiune care o am :) E singurul lucru ce mai poate fi facut in momentele astea de cumpana :) Daca tresar ca suna telefonul, lasa sa tresar....Daca sunt dezamagita ca nu e El, lasa sa fiu dezamagita :) Daca aflu ca e tot cu Ea si doare, lasa sa doara :) Pentru ca oricat am vrea, nu ne putem pune de-a curmezisul in calea viitorului si pana la urma tot se va intampla daca e sa se intample :) Si pana la urma, pana si durerea asta face parte din noi si e acolo sa le demostreze Sfintiilor ca oamenii plang cateodata :) E acolo sa ne arate ca suntem oameni, ca simtim, iubim, traim :) E acolo sa ne arate ca poate, intr-o zi, tot ce simtim acum e inspre bine....Ne invata ce vrem, cum vrem si cand vrem :)

duminică, 21 octombrie 2012

Mind fucked...

Cica "Every new begging comes from another begging's end". Bun. Pana acolo inteleg si eu si macar atata pricep :) But what if te-ai saturat de atatea new begging-uri? Daca te-ai saturat sa tot incerci si sa realizezi ca pana la urma ajungi in exact in acelasi loc de unde ai plecat? Multi ar zice: aaa, pei e simplu, faci tu ceva gresit, atatea rateuri sunt imposibile. Bun. Si cand auzi asta, te opresti si analizezi faptele din trecut. E clar, ceva greseli ai facut si tu in trecut, nu ai fost un sfant/a. Dar daca balanta e disproportionata? Daca tot ce ai facut bun, trage mai tare decat greselile? Si daca descoperi ca ai dat acele rateuri din simplu motiv ca ai pus alta/e persoana/e pe primul loc si niciodata pe tine? Si aici parerile ar fi impartite. Ar fi ceva de genul: 1. pei trebuie sa inveti sa fii egoist, sa te gandesti mai mult la tine decat la ceilalti, daca tu nu o faci, atunci cine? si 2. normal ca ai procedat corect punand alta persoana pe primul loc, ca doar iubirea e neconditionata si hau bau. Si atunci realizezi ca esti mind fucked. Ce ar trebui sa faci? Cum ar trebui sa te comporti ca sa nu mai fii nevoit/a sa o iei iarasi de la capat? Si nu merge faza cu just be yourself, ca sunt unii mai ciudati care au 2 sides in 1 body :) Daca incepi sa fii iubitoare, draguta, amabila si sa tot lasi dupa ei, ti se urca in cap si ajungi de te simti singura in 2 :) Ajungi de ai o relatie gen alea din Europa, in care fiecare e cu pizda ma-sii si se vad si doar si-o pun si vezi doamne ce bine e :)) . Daca incepi sa fii bitchy si sa ai atitudine de genul boys are only good fo fruits, I mean bananas ne trezim cu replici de genul: Ceeeee? Toate-s la fel! Toate vor doar bani si nu se mai gandesc la iubire. Au uitat cum era inainte si hau bau :)) Si ui asa te trezesti la rascruce de drumuri. Te trezesti ca nu mai stii cum e bine sa fii. Tot zici lasa ca I go with the flow, dar pana la urma te ineaca viata si nu mai poti sa faci nimic :) Asa ca un sfat? Fetelor si baietiilor, de ce nu? Bagati-va pula in tot, ridicati ziduri, protejati-va, fi-ti ca lupii aia singuratici....Fericiti nu ve-ti fii, dar macar nu va mai durea. Faceti si voi ca astia moderni, vampire stuff, omorati umanitatea din voi ;)